Pierdută în mister!
Misterul Morţii din Strada Jubilee este o carte care îţi va capta atenţia necontenit. Nu trebuie să te laşi prins în filele poveştii, ci trebuie să îţi gândeşti singur următorul pas.
Francessca, sau cum preferă protagonista să fie strigată – Fran, devine detectiv fără voie. Desigur, totul începe când mai multe persoane fără adăpost, printre care şi Fran, sunt somate să părăsească casa pe care au ocupat-o ilegal. Nimeni nu vrea să plece, dar când gluma se îngroaşă, nefiind nici o cale de scăpare, casa devine pustie, un număr mic de locatari îndrăznind să mai rămână. Cu toate acestea, Fran, Squib, Nev şi Terry nu ştiu ce o să se întâmple.
Fran, pleacă împreună cu Nev în căutarea unei alte locuinţe, dar în zadar, la fel păţeşte şi Squib. Când se întorc acasă nu li se pare anormal dispariţia Theresei. A doua zi de dimineaţă, Infernul este pe cale să se dezlănţuie. Cei trei urcă până în camera lui Terry pentru a se asigura că aceasta a plecat, dar din nefericire o găsesc pe aceasta spânzurată de tavan. Nimeni nu ştie cum să reacţioneze. Pe parcursul povestirii Nev iese din peisaj, dar Squib va mai apărea de câteva ori. Fran, se întâlneşte cu Alastair, unchiul Theresei şi, astfel, îi este propus să devină detectiv, pentru a afla cine a omorât-o pe Terry.
Investigaţiile tinerei Francessca nu sunt grele, căci la început nu face decât să meargă pe urmele poliţiei, negăsind nici o altă pistă. Într-un târziu pune toate informaţiile cap la cap şi îşi dă seama că nu a pornit din locul potrivit, noua ei destinaţie fiind ferma Astra, fermă care îi aparţinea lui Alastair şi Adriadnei, sora acestuia. Acolo dă peste alte lucruri care o intrigă şi totodată o fac să creadă că a găsit criminalul, dar sfârşitul este unul ciudat din punctul ei de vedere, căci totul se termină total diferit de cum se aşteaptă ea.
În principiu cartea devine un roman poliţist clasic, dar care ştie cum să îţi capteze atenţia, lăsându-te să judeci singur următoarea mişcare. Până şi indiciile sunt plasate atât de strategic încât realizezi imediat că ceva este în neregulă, sfidând judecata protagonistei şi citind în continuare pentru a-ţi căuta cât mai multe alibiuri care să îţi justifice alegerea făcută, dar finalul aproape că te bate, căci, cu siguranţă, nu te aşteptai la o întorsătură de situaţie atât de ciudată.
Tind să cred că Ann Granger, nu numai că ştie cum să capteze atenţia, dar ştie şi cum să te atragă în capcana unui mister de pe o stradă lăturalnică.
„Era un capăt de cretă. Una dintre cretele lui Squib, eram aproape sigură. Iar asta făcea legătura între prezenţa lui Jamie în casa noastră, mirosul de colonie şi faptul că…”
Şi faptul că veţi fi captivaţi de această carte şi de stilul de scris al autoarei încât câteva ceasuri vă vor fi ajunse pentru a dezlega misterul morţii din strada Jubilee.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu